Magna Carta este unul dintre cele mai timpurii stramosi ai Constitutiei Statelor Unite. Aceasta este o traducere din latina. Cele 1225 carte pasaje omise sunt marcate cu un asterisc (*). Aceasta traducere transmite mai degraba sensul decat formularea exacta. Carta initiala este continua; este numerotatasi impartita in paragrafe aici pentru o intelegere mai usoara. Termenul „Magna Carta“ inseamna „Marea Carta.“

1215

JOHN, cu voia lui Dumnezeu, rege al Angliei, Lord al Irlandei, Duce de Normandiasi Aquitania,si conte de Anjou, arhiepiscopilor, episcopilor, staretilor, contilor, baronilor, judecatorilor, silvicultorilor,serifilor, ispravnicilor, slujitorilor,si tuturorsupusilor oficiali si loiali, salutari.

Sa se stie inaintea Domnului, pentru sanatatea sufletului nostrusi cele ale stramosilorsi mostenitorii nostri, spre slava lui Dumnezeu, inaltarea sfintei Biserici,si o mai buna ordonare a imparatiei noastre, la sfatul parintilor nostri reverenziStefan, arhiepiscop de Canterbury, primat al intregii Anglii,si cardinal al sfintei Biserici Romane, Henry arhiepiscop de Dublin, William episcop al Londrei, Peter episcop de Winchester, Jocelin episcop de Bathsi Glastonbury, Hugh episcopul de Lincoln, Walter episcop de Worcester, William episcop Coventry, Benedict episcop de Rochester, Maestrul Pandulf subdiaconsi membru al gospodariei papale, fratele Aymeric maestru al cavalerilor Templului din Anglia, William Marshal conte de Pembroke, William conte de Salisbury, William Earl of Warren, William conte de Arundel , Alan de Galloway conetabil al Scotiei, Warin Fitz Gerald, Peter Fitz Herbert, Hubert de Burgh postelnic din Poitou, Hugh de Neville, Matthew Herbert Fitz, Thomas Basset, Alan Basset, Philip Daubeny, Robert de Ro ppeley, John Marshal, John Fitz Hugh,si alti supusi loiali:

(1) Mai intai, ca ne-am incredintat lui DUMNEZEU,si prin aceasta carta a fost confirmat pentru noisi urmasii nostri perpetu, ca Biserica engleza va fi liber,si va avea drepturile nediminuatesi libertatile sale nealterate. Ca ne dorim acest lucru astfel incat sa fie respectate, apare din faptul ca din propria noastra vointa libera, inainte de izbucnirea prezentului litigiu intre noisi baroni noastrii, am acordatsi confirmate prin carta libertatea alegerilor Bisericii - un drept socotit sa fie de cea mai mare importantasi necesitatea pentru ea -si a cauzat acest lucru sa fie confirmat de Papa Inocentiu al III. Aceasta libertate o vom observa,si dori de a fi observata respectate cu buna-credinta de catre mostenitorii nostri perpetue. Aceasta libertate o vom observa noi insine,si dori de a fi observata in buna credinta cu buna-credinta de catre mostenitorii nostri in perpetuitate.

Pentru toti oamenii liberi ai regatului noastru, am acordat, de asemenea, pentru noisi mostenitorii nostri pentru totdeauna, toate libertatile scrise mai jos, sa aibasi sa pastreze pentru eisi urmasii lor, pentru noisi mostenitorii nostri:

(2) In cazul in care orice conte, baron, sau o alta persoana care detine terenuri ael Coroanei in mod direct, pentru serviciul militar, va muri, iar la moartea sa mostenitorul sau va fi de varsta deplinasi datoreaza o „usurare“, mostenitorul va avea aceasta mostenire la plata la vechea scara de „usurare“. Adica, mostenitorul sau mostenitorii unui conte va plati £ 100 pentru un intreg judet, mostenitorul sau mostenitorii unui baron pentru o intreaga baronie 100 de marci, mostenitorul sau mostenitorii unui cavaler 100 desilingi cel mult pentru inteaga „taxa“ a cavalerului,si orice om care datoreaza mai trebuie sa plateasca mai putin, in conformitate cu vechea utilizarea a „taxelor“

(3) Daca mostenitorul unei astfel de persoane este minor, atunci cand va deveni major va avea mostenirea lui, fara a „usurare“ sau amenda.

(4) Tutorele terenului unui mostenitor care este minor ia de la el numai venituri rezonabile, taxe obisnuitesi servicii feudale. El va face acest lucru fara distrugere sau deteriorare oamenilor sau bunurilor. Daca am dat tutelapamantului unuiserif, sau oricarei persoane care ne plateste taxe, iar el comite distrugeri sau pagube, vom despagubiri exacte pentru el,sipamantul va fi incredintata la doi oameni demnisi prudenti de aceeasi „taxa“, care vor raspunde in fata noastra pentru venituri, sau persoanei careia i-am incredintat. Daca am dat sau vandut pentru oricine tutela acestor terenurisi el provoaca distrugerea sau deteriorarea, el va pierde tutela luisi va fi predat la doi oameni demnisi prudenti de aceleiasi „taxa“, care vor fi similar raspunzatori fata de noi.

(5) Atat timp cat un gardian are tutela acestor terenuri, el va mentine casele, parcurile, rezervele de peste, iazurile, morile, si orice altceva caretine de aceasta, din veniturile terenurile insusi. Cand mostenitorul devine major, el va inspois tot pamantul, va aproviziona cu echipe de plugsi astfel de mijloace de crestere cum cer de sezoanelesi cum veniturile din terenul poat suporta in mod rezonabil..

(6) Mostenitorii pot fi dati in casatorie, dar nu cuiva de un statut social inferior. Inainte ca o casatorie sa aibe loc, aceasta va fi facuta cunoscuta urmatoarei rude a mostenitorului.

(7) La moartea sotului ei, o vaduva poate avea partea ei de casatoriesi de mostenire, deindatasi fara probleme. Ea va nu va plati nimic pentru zestrea ei, portiea de casatorie, sau orice mostenire pe care easi sotul ei a avut-o in comun in ziua mortii sale. Ea poate sa ramana in casa sotului ei timp de patruzeci de zile dupa moartea sa,si in aceasta perioada inzestra ii va fi atribuita.

(8) Nici o vaduva nu va fi obligat sa se casatoreasca, atat timp cat ea doreste sa ramana fara sot. Dar ea trebuie sa dea asigurari ca ea nu se va casatori fara consimtamantul regal, in cazul in care ea detine terenurile Coroanei, sau fara consimtamantul oricui alt lord caruia i-au fost incredintate.

(9) Nici noi, nici oficialii nostri nu vor profita de orice teren sau inchiriere in plata unei datorii, atat timp cat debitorul are bunuri mobile suficiente pentru a indeplini datoria. Cautiunea unui debitor nu va fi sechestrate atat timp cat debitorul poate achita datoria. In cazul in care, din cauza lipsei de mijloace, debitorul este in imposibilitatea de a-si plati datoria, cautiuninea lui va fi raspunzatoare pentru el. In cazul in care doresc acest lucru, ei pot avea terenurisi chiriile debitorului pana cand au primit satisfactie pentru datoria pe care au platit-o pentru el, cu exceptia cazului in care debitorul poate demonstra casi-a stabilit obligatiile sale lor.

* (10) Daca cineva care a imprumutat o suma de bani de la evrei moare inainte ca datoriei sa fi fost restituita, mostenitorul sau nu va plati nici o dobanda cu privire la datoria atata timp cat el ramane sub varsta, indiferent de ce detine pamanturi detine. In cazul in care o astfel de datorie cade in mainile Coroanei, va lua nimic, cu exceptia sumei principale specificate in obligatiuni.

* (11) In cazul in care un om moare datorand bani la evrei, sotia lui poate avea inzestra eisi sa nuplateasca nimic la datorie din ea. Daca el lasa copiii minori, Nevoile lor pot fi indeplinite in conformitate cu terenurile pe care le detin. Datoria trebuie platita din reziduu, rezervand serviciul catre lorzii feudali. Datorii fata de alte persoane decat evreii trebuie sa fie tratate in mod similar.

* (12) Nici un „scutage“ sau „ajutor“ nu poate fi perceput in regatul nostru, fara consimtamantul sau general, daca nu este pentru rascumpararea persoanei noastre, pentru a-l face pe fiul nostru cel mare un cavaler,si (o data) pentru a casatori pe fiica noastra cea mare . Pentru aceste numai un “ajutor” poate fi perceput. “ajutor” din partea Londrei vor fi tratate similar.

(13) Orasul Londra se bucura de toate libertatile sale anticesi vami libere, atat pe uscatsi pe apa. De asemenea, se va acordasi ca toate celelalte orase, cartiere, oraselesi porturi sa se bucure de toate libertatilesi vami libere

* (14) Pentru a obtine consimtamantul general al taramului pentru evaluarea unui „ajutor“ - cu exceptia celor trei cazuri specificate mai sus - sau „scutage“, vom face ca arhiepiscopi, episcopi, abati, conti, baroni mai mari sa fie chemat in mod individual printr-o scrisoare. Pentru cei care detin terenuri in mod direct de la noi vom face o chemare generala care urmeaza sa fie emisa, prin serifisi alti oficiali, sa vina impreuna intr-o zi fixa (din care cel putin un preaviz de patruzeci de zile se acorda)si intr-un loc fix. In toate scrisorile de chemare in judecata, se va preciza cauza citatia. Atunci cand a fost emisa o citatie, insarcinatul cu afaceri numit va merge mai departe, in conformitate cu rezolutia celor prezenti, chiar daca nu toti cei care au fost citati au aparut.

* (15) In viitor, nu vom permite nimanui sa perceapa un „ajutor“ de la oamenii sai liberi, cu exceptia rascumpararii persoanei sale, pentru a face pe fiul sau cel mai mare cavaler,si (o data) sa se casatoreasca fiica lui cea mare. Pentru aceste scopuri doar un „ajutor“ rezonabil poate fi percepute.

(16) Nici un om nu va fi obligat sa efectueze mai multe servicii pentru un„comision“ de cavaler sau alta exploatatie libera a terenurilor, decat ce se datoreaza din ea.

(17) procese obisnuite nu trebuie sa urmeze curtea regala, ci vor avea loc intr-un loc fix.

(18) Noi anchete pentru “disseisin”, “mort d'ancestor” si “darrein” vor fi numai in instanta de judecata districtual propriu-zis. Noi insine, sau in absenta noastra, seful nostru peste justitie, va trimite doi judecatori la fiecare judet de patru ori pe an, iar aceste judecati, cu patru cavaleri ai judetului ales de judet insusi, trebuie sa detina Adunarea in judecatorie, in ziuasi in locul in care instanta se intalneste

(19) In cazul in care un judet nu poate fi avea loc in ziua de judecatii, atatia cavaleri si mosneni vor ramane dupa aceea in urma, si cei care au participat la instanta de judecata, dupa cum vor fi suficiente pentru administrarea justitiei, avand in vedere volumul de afaceri care urmeaza sa fie facut.

(20) Pentru o infractiune banala, un om liber va fi amendat numai proportional cu gradul infractiunii sale, precumsi pentru o infractiune grava in mod corespunzator, dar nu atat de puternic incat sa-l lipseasca de traiul lui. In acelasi mod, un comerciant trebuie sa fie scutit de marfa lui,si un gospodar de uneltele de lucru a acestuia, in cazul in care cad pe mila unei instante regale. Nici una dintre aceste limite nu vor fi impuse decat prin evaluarea pe propria raspundere de oameni de renume din vecinatate.

(21) Contiisi baronii vor fi amendati numai de egalii lorsi proportional cu gravitatea faptei lor

(22) Amenda impusa asupra proprietatii laice a unui functionar in sfintele ordine vor fi evaluate dupa aceleasi principii, fara a face referire la valoarea ecleziastic beneficiu.

(23) Nici o persoana sau oras vor fi fortati sa construiasca poduri peste rauri, cu exceptia celor cu o obligatie veche de a face acest lucru.

(24) Nici unserif, conetabil sau alti oficiali regali pot tine procese care ar trebui sa fie detinute de justitia regala.

* (25) In fiecare judet, sute, “wapentake”,si zeciuiala vor ramane la chiria sa vechi, fara crestere, cu exceptia posesiunilor conacelor regale.

(26) In cazul in care, la moartea unui om care detine o „taxa“ laica al Coroanei, un serif sau oficial regal intocmeste scrisori regale de chemare in judecata pentru o datorie fata de Coroana, acesta va putea sa ia si vinde bunurile mobile gasite in „taxa“omului mort la valoarea datoriei, asa cum este evaluata de catre barbati vrednici. Nimic nu se indeparteaza pana cand se plateste datoria intregului, atunci cand reziduul se va fi dat executorilor sa efectueze vointa omului mort e. In cazul in care nici o datorie nu se datoreaza Coroanei, toate bunurile mobile sunt considerate ca fiind proprietatea omului mort, cu exceptia actiunilor rezonabile ale sotieisi copiilor sai.

*(27) In cazul in care un om liber moare fara testament, bunurile sale mobile vor fi distribuite rudelor luisi prietenilor, sub supravegherea Bisericii. Drepturile debitorilor sale nu sunt conservate

(28) Nici un conetabil sau alt oficial regal va lua ia porumb sau alte bunuri mobile de la orice om fara plata imediata, cu exceptia cazului in vanzatorul ofera in mod voluntar amanarea acestei.

(29) Un conetabil nu poate obliga un cavaler sa plateasca bani pentru paza castelului daca cavalerul este dispus sa intreprinda garda in persoana, sau cu scuza rezonabila de a furniza un alt om potrivit pentru a face acest lucru. Un cavaler luat sau trimis la serviciul militar va fi scutit de la paza castelului pentru perioada acestui servlciu

(30) Nici un serif, oficial regal, sau o alta persoana trebuie sa ia cai sau carucioare pentru transport de la orice om liber, fara consimtamantul sau.

(31) Nici noi, nici un alt oficial regal va lua lemne pentru castelul nostru, sau pentru orice alt scop, fara acordul proprietarului.

(32) Nu vom pastra terenurile persoanelor condamnate de crima in mana noastra pentru mai mult de un ansi o zi, dupa care acestea vor fi returnate la lorzii „taxele“ in cauza.

(33) Toate stavilarele-peste vor fi inlaturate de pe Tamisa, Medway,si in intreaga regiune a Angliei, cu exceptia coastei marii.

(34) actul numit precipe nu va elibera in viitor, pentru oricinein respectul oricarei posesiuni de teren, in cazul in care un om liber ar putea fi, prin urmare, lipsit de dreptul de judecata in instanta de judecata propriul sau domn.

(35) Trebuie sa existe masuri standard de vin, bere,si porumb (cartierul Londra), pe tot regatul. Trebuie sa existe, de asemenea, o latime standard panza colorata, russettsi haberject,si anume doua ells in cadrul lizierelor. Greutatile trebuie sa fie standardizate in mod similar.

(36) In viitor nimic nu se va plati sau accepta pentru eliberarea unui titlu de torturaa vietii sau a membrelor. Acesta se acorda gratuit,si nu a refuzat.

(37) In cazul in care un om detine teren al Coroanei cu „taxa de ferma“, „Socage“, sau „burgage“,si detine, de asemenea, terenuri decat altceva pentru serviciul de cavaler, nu vom avea tutela mostenitorului sau, nici a teren care apartine celeilalte persoane „comision“, in virtutea „taxa de-ferma“, „SOCAGE“, sau „burgage“, cu exceptia cazului in „taxa de-ferma“ datoreaza serviciului cavaler. Nu vom avea tutela mostenitorul unui om sau a terenurilor pe care le detine de altcineva, din cauza oricarei proprietati mici, ca el poate detine Coroanei pentru un serviciu de cutite, sageti, sau altele asemenea.

(38) In viitor nici un oficial nu va pune un om in judecata pe propria sa declaratie de neacceptat, fara a produce martori credibili adevarul de ea.

(39) Nici un om liber nu trebuie sa fie pus sub sechestru sau inchis sau deposedat de drepturi sau bunurile sale, sau scos in afara legii sau exilat, sau lipsit de picioare lui in orice alt mod, nici nu vom continua cu forta impotriva lui, sau trimite pe altii sa faca acest lucru , decat prin hotararea legala a egalilor sai sau de legeatarii

(40) Nimanui nu vom vinde, nimeanui nu vom intarzia sau nega dreptatea sau justitia.

(41) Toti comerciantii pot intra sau parasi Anglia nevatamatisi fara teama,si pot ramane sau sa se deplaseze in interiorul acestuia, pe uscat sau pe apa, in scopuri comerciale, liber de orice stoarceri ilegale, in conformitate cu obiceiurile stravechisi legale. Acest lucru, cu toate acestea, nu se aplica in timp de razboi comerciantilor dintr-otara care este in razboi cu noi. Orice astfel de comerciant gasiti intara noastra, la izbucnirea razboiului va fi retinut fara ranirea persoanelor sau bunurilor acestora, pana cand justitia noastra sausef au descoperit modul in care proprii noastri comercianti sunt tratati intara in razboi cu noi. In cazul in care proprii noastri comercianti sunt in siguranta acestea vor fi in siguranta.

* (42) In viitor va fi legal pentru orice om sa plecesi sa se intoarca in regatul nostru nevatamatsi fara teama, pe uscat sau pe apa, pastrand loialitatea fata de noi, cu exceptia cazului in timp de razboi, pentru o perioada scurta de timp, pentru beneficiu comun al domeniului. Oamenii care au fost inchisi sau scosi in afara legii, in conformitate cu legeatarii, oamenii dintr-otara care este in razboi cu noi,si comerciantii - care vor fi tratati asa cum s-a mentionat mai sus - sunt exceptati de la aceasta prevedere.

(43) In cazul in care un om detine terenuri de orice „reversiune“, cum ar fi „onoarea“ Wallingford, Nottingham, Boulogne, Lancaster, sau a altor „ reversiuni “ in mana noastra, care sunt baronii, la moartea lui mostenitorul sa, ne va da numai „scutire“si serviciul pe care l-ar fi facut baronului, ca si cum baronia ar fi fst in mana baronului. Vomtine „reversiunea“ in acelasi fel casi baronul.

(44) Oamenii care traiesc in afara padurii nu trebuie, in viitor, sa apara in fata judecatorilor regale ale padurii, in raspuns la citatiile generale, cu exceptia cazului in care acestea sunt efectiv implicati in proceduri sau sunt cautiuni pentru cineva care a fost confiscat pentru o infractiune de padure..

* (45) Vom numi in calitate de judecatori, conetabili,serifi, sau alti oficiali, doar oameni care cunosc legea taramuluisi sunt minte sa-l pastrati bine.

(46) Toti baronii care au fondat abatii,si au hrisoave de la regii englezi sau mandatului vechi ca dovada a acestui fapt, poate avea tutela ei, atunci cand nu exista nici un staret, asa cum se cuvine.

(47) Toate padurile care au fost create in timpul domniei noastre vor fi, de despadurite. Pe malurile raurilor, care au fost inchise in timpul domniei noastre vor fi tratate in mod similar.

* (48) Toate obiceiurile rele legate de padurisi crescatorii de iepuri, silvicultori, crescatori de iepuri,serifisi slujitorii lor, sau malurile raurilorsi supraveghetorii lor, vor fi deindata investigati in fiecare judet de catre cei doisprezece cavaleri sub juramant ai judetului,si in termen de patruzeci zile de la ancheta lor obiceiurile rele trebuie sa fie eliminate completsi irevocabil. Dar noi, sau dreptatea noastra principala, daca nu suntem in Anglia, sunt primele care trebuiesc informate.

* (49) Vom returna imediat toti ostaticisi cartele livrate noua de catre englezi ca garantie pentru pace sau de serviciu loial.

* (50) Vom elimina complet din birourile lor, rudele lui Gerard de Athée,si in viitor, ele nu vor detine nici un birouri in Anglia. Oamenii in cauza sunt Engelard de Cigogne“, Peter, Guy,si Andrew de Chanceaux, Guy de Cigogne, Geoffrey de Martignysi fratii sai, Filip Marcsi fratii sai, cu Geoffrey nepotul sau,si toti urmasii lor.

* (51) De indata ce pacea este restabilita, vom elimina din Īmparatie cavalerii straini, arcasii, insotitorii lor,si mercenarii care au venit sa-l, cu rau, cu caisi arme.

* (52) Pentru orice om pe care l-am lipsit sau deposedat de terenuri, castele, libertati sau drepturi, fara hotararea legala a egalilor sai, I le von restitui deindata. In caz de litigiu problema se solutioneaza prin hotararea de douazecisi cinci de baronii mentionate mai jos in clauza pentru asigurarea pacii (§ 61). In cazul in care in cazul un om a fost lipsit sau deposedat de ceva fara hotararea legala a egalilor sai de catre tatal nostru regele Henry sau fratele nostru regele Richard,si ramane in mainile noastre sau este detinut de altii in garantie noastre, vom avea ragaz pentru perioada de obicei permis sa cruciati, cu exceptia cazului in care procesul a fost inceput, sau o ancheta a fost facuta la comanda noastra, inainte de a a-i lua crucea de cruciat. La intoarcerea noastra din Cruciada, sau dacail vom abandona, vom aplica justitia in totalitate.

* (53) Vom avea ragaz similar inimpartirea justitiei legat de paduri, care urmeaza sa fie despadurite, sau sa ramana paduri, atunci cand acestea au fost mai intai un-orested de tatal nostru Henry sau fratele nostru, Richard; cu tutela terenurilor altei persoane „comision“, atunci cand am avut pana acum acest lucru in virtutea unui „comision“ detinut de noi pentru serviciul de cavaler de catre o terta parte;si cu abatii fondate intr-o alta persoana „taxa“, in care Domnul a „taxa“ pretinde sa detina un drept. La intoarcerea noastra din Cruciada, sau daca vom abandona, vom face o data la justitie complet la plangeri cu privire la aceste aspecte.

(54) Nimeni nu poate fi arestat sau inchis in recursul unei femei pentru moartea oricarei persoane, cu exceptia sotului ei.

* (55) Toate amenzile care au fost date pe nedreptsi impotriva legii terenului,si toate amenzile pe care le-am impus pe nedrept, se remit integral sau problema decisa printr-o hotarare majoritara a douazecisi cinci de baronii mentionate mai jos in clauza pentru asigurarea pacii (§ 61), impreuna cuStefan, arhiepiscop de Canterbury, daca el poate fi prezent,si astfel de altii ca el care doreste sa ii aduca cu el. In cazul in care Arhiepiscopul nu poate fi prezent, actiunea continua fara el, cu conditia ca in cazul in care oricare dintre cele douazecisi cinci de baronii a fost implicat intr-un costum similar cu el insusi, judecata lui va fi pusa deoparte,si altcineva ales jurat in locul lui, ca un substitut pentru o singura ocazie, de restul de douazecisi cinci.

(56) Daca am lipsit sau deposedat orice vels de terenuri, libertati, sau orice altceva in Anglia sau inTara Galilor, fara judecata legala a lor egali, acestea trebuiesc a fi restituite. Un litigiu cu privire la acest punct se determina in Marches prin hotararea egalilor. Legislatia engleza se aplica exploatatiilor de teren in Anglia,Tara Galilor legea celor dinTara Galilor,si legea din Marche celor din Marches. Tara galilor ne vor trata pe noi si ale noastre in acelasi mod.

* (57) In cazurile in care un galez a fost privat sau deposedati de ceva, fara judecata legala a egalilor sai, de catre tatal nostru regele Henry sau fratele nostru regele Richard,si ramane in mainile noastre sau este detinut de altii in garantie noastra, vom avea ragaz pentru perioada in mod obisnuit permisa cruciatilor, cu exceptia cazului in proces a fost inceput, sau o ancheta a fost facuta la comanda noastra, inainte ca noi sa fi luat crucea ca si cruciat. Dar, la intoarcerea noastra din Cruciada, sau daca vom abandona, vom face deindata dreptate deplina in conformitate cu legile dinTara Galilorsi din regiunile mentionate.

* (58) Vom inapoia deindata fiul lui Llywelyn, toti ostaticii galezi,si hrisoavele livrate noua ca garantie a pacii.

* (59) In ceea ce priveste intoarcerea surorilorsi ostaticii lui Alexandru, regele Scotiei, libertatile salesi drepturile sale, il vom trata in acelasi mod casi alti baroni ai noastrii din Anglia, cu exceptia cazului in care reiese din hrisoavele pe care letine de la tatal sau, William, fostul rege al Scotiei, ca el ar trebui sa fie tratat in alt mod. Aceasta chestiune va fi solutionata prin hotararea egalilor sale in instanta noastra.

(60) Toate aceste obiceiurisi libertati pe care le-am acordat se observa in regatul nostru, in ceea ce priveste propriile noastre relatii cu subiectii nostri. Toti oamenii din regatul nostru, fie clerici sau laici, sa le respecte in mod similar in relatiile lor cu proprii lor oamenii.

* (61) Din moment ce au acordat toate aceste lucruri pentru Dumnezeu, pentru o mai buna ordonarea imparatiei noastre,si pentru a inlatura discordie care a aparut intre noisi baroni noastre,si din moment ce noi dorim ca ele sa fie savurate in intregime, cu rezistenta de durata, pentru totdeauna, vom dasi acorda baronilor urmatoarele asigurari:

Baronii vor alege douazecisi cinci din numarul lor sa pastreze,si vor face sa fie respectate cu toata puterea lor, paceasi libertatile acordatesi confirmate acestora de catre aceasta carta.

Daca noi, justitia noastra principala, oficialii nostri, sau la oricare dintre servitorii nostri jignesc in vreun fel impotriva oricarui om, sau incalca oricare dintre articolele pacii din aceasta garantie, iar infractiunea este facuta cunoscuta la patru din numitul de douazeci cinci baroni, ei vor veni la noi - sau in absenta noastra din regat laseful justitie - sa declaresi sa solicite despagubiri imediate. Daca noi, sau in absenta noastra in strainatateseful justitie, nu face recurs in termen de patruzeci de zile, socotind din ziua in care infractiunea a fost declarata la noi sau la el, cei patru baroni sa sesizeze restul de douazecisi cinci de baronii , care poate pune sechestrusi sa ne asalteeze in orice mod posibil, cu sprijinul intregii comunitati a terenului, prin sechestrarea castelelor noastre, terenuri, bunuri, sau orice altceva de economisire decat propria persoanasi pe cele ale regineisi a copiilor nostri, pana cand nu au asigurat o asemenea reparatie, determinata de ei. Dupa ce au asigurat restauratia, ei pot relua apoi ascultarea lor normala pentru noi.

Orice om care doreste acest lucru poate sa depuna un juramant sa asculte de poruncile celor douazecisi cinci baroni pentru realizarea acestor scopuri,si sa se alature lor in asaltul asupra noastra cu toata puterea lui. Dam permisiunea publicasi libertatea de a lua acest juramant oricarui om care doreste acest lucru,si in nici un moment, vom interzice orice om de la luarea acesteia. Intr-adevar, vom obliga oricare dintre subiectii nostri care nu doresc sa-l ia sa-l injuri comanda noastra.

Daca unul dintre cei douazecisi cinci baroni moare sau parasestetara, sau este impiedicata in vreun alt mod de la exercitarea atributiilor sale, restul va alege un alt baron in locul lui, la discretia lor, care va fi investit in mod corespunzator in care acesta au fost.

In cazul unui dezacord intre cei douazecisi cinci baroni cu privire la orice chestiune in care strbuie sa decida, verdictul majoritatii prezente trebuie sa aiba aceeasi valabilitate casi un verdict unanim al intregului douazecisi cinci, indiferent daca acestia au fost prezenti toti sau o parte din cei care au fost convocati doresc sau nu pot sa apara.

Cei douazecisi cinci de baronii vor jura sa se supuna tuturor articolele de mai sus cu fidelitate,si vor face sa fie ascultate de catre altii cat mai bine cu putinta.

Nu vom incerca sa procuram de la nimeni, fie prin eforturi proprii sau pe cele ale unei terte parti, nimic prin care orice parte a acestor concesii sau libertati pot fi revocate sau diminuate. In cazul in care un astfel de lucru va fi procurat, va fi nulasi neavenitasi nu vom face in nici un moment uz a acesteia, fie noi, fie prin intermediul unui tert.

* (62) Am remissi iertat pe deplin tuturor oamenilor orice rea-vointa, rani, sau ranchiuna care a aparut intre noisi supusii nostri, fie clerici sau laici, de la inceputul litigiului. in plus, am remis pe deplin, iar pentru propria noastra parte am gratiat, de asemenea, tuturor clericilorsi mirenilor orice infractiuni comise ca urmare a litigiului mentionat intre Paste in al saisprezecelea an al domniei noastre (adica 1215)si restaurarea pacii.

In plus, am cauzat scrisori de brevet care urmeaza sa fie facute pentru baroni, marturie despre aceasta securitatesi concesiile mentionate mai sus, peste sigiliile luiStefan Arhiepiscop de Canterbury, Henry Arhiepiscop de Dublin, ceilalti episcopi cu numele de mai sus,si Maestrul Pandulf

* (63) ESTE IN ACORD CU DORINTA NOASTRA ca Biserica engleza va fi libera,si ca oamenii din imparatia noastra vor aveasi pastra toate aceste libertati, drepturisi concesiuni, precumsi in pace in toata plinatateasi integralitatea lor pentru eisi lor mostenitori, de noisi mostenitorii nostri, in toate lucrurilesi toate locurile pentru totdeauna.

Atat noi catsi baronii am jurat ca toate acestea trebuie sa fie respectate cu buna-credintasi fara inselaciune. Martori oamenii mentionati mai sussi multi altii.

Dat de mana noastra lunca, care se numeste Runnymede, intre Windsorsi Staines, in ziua a cincisprezecea iunie, in alsaptesprezecelea an al domniei noastre (adica 1215: noul an regal a inceput la 28 mai)

.